Rezumat.

Limfomul gastric reprezintă 5% din neoplaziile gastrice. Frecvent este un limfom nonHodgkin, cu celule B, din categoria MALT-oamelor. Există dovezi privind implicarea infecţiei cu Helicobacter pylori în dezvoltarea limfoamelor de tip MALT cu malignitate joasă. Macroscopic se poate prezenta ca şi formă infiltrativă sau proliferativă.

Prezentăm cazul unui pacient cu limfom gastric diagnosticat la vârsta de 60 de ani. 

Introducere.

Examinarea ecografică, fiind practicată de o manieră extinsă, poate detecta formațiuni tumorale la nivelul tubului digestiv. In această categorie intră și neoplaziile gastrice. Caracterul histologic al unei formaţiuni tumorale nu poate să fie apreciat ecografic dar se pot identifica elemente care orientează spre natura limfomatoasă. Astfel, în limfomul gastric difuz apare o îngroşare importantă, extinsă a pereţilor, cu pierderea stratificaţiei şi cu hipoecogenitate marcată. Seroasa gastrică este adesea intactă, continuă. Examinarea hidrosonografică permite o mai bună apreciere a pereţilor, peristaltica fiind modificată: încetinită sau chiar absentă. De asemenea se pot pune în evidenţă mase ganglionare, care sunt voluminoase, rotunde, hipoecogene, având caracter diseminat (sunt identificate adenopatii retroperitoneale, mezenteric, în hilul splenic şi hepatic. Pot fi de asemenea evidenţiate determinări splenice.

Date clinice.

Pacient în vârstă de 60 de ani, cunoscut hipertensiv, se prezintă pentru disconfort în etajul abdominal superior, saţietate precoce şi inapetenţă debutate insidios de cca. 2 luni. In acest interval de timp a scăzut în greutate cca. 3 kg. La examenul clinic nu se constată modificări patologice. In baza anamnezei și a examenului fizic se formulează diagnosticul de sindrom dispeptic de tip dismotilitate şi se indică efectuarea unei ecografii abdominale şi a unei endoscopii digestive superioare avand în vedere vârsta pacientului şi scăderea ponderală.

Examinare ecografică.

Ecografia abdominală decelează o îngroşare accentuată a pereţilor corpului gastric, vizibili prin fereastra splenică. Pentru consolidarea suspiciunii de neoplazie se administrează contrast oral (300 ml de lichid) şi se pune în evidenţă infiltrarea pereţilor corpului gastric. Pereţii apar hipoecogeni, cu stratificarea dispărută, iar grosimea variază între 12 şi 18 mm (fig. 1; fig. 2).

                               Figura 1                                                                                                         Figura 2

Aceste modificări sunt prezente doar la nivelul segmentului corporeal. La nivelul antrului pereții măsoară cca. 3 mm (fig. 3).

Figura 3

Perigastric se observă fină lamă de lichid. Nu se observă formaţiuni focale hepatice. Splina are un aspect normal.

Diagnostic. Conduită.

Pe baza tabloului clinic şi a examinărilor imagistice se stabileşte diagnosticul de formaţiune proliferativă de corp gastric. La examinarea endoscopică se constată la nivelul corpului gastric o formaţiune ulcerativ-infiltrativă, circumferenţială. Cardia şi antrul nu sunt modificate macroscopic. Este prezentă infecţia cu Helicobacter pylori, documentată prin testul ureazei. Modificările de la nivelul pereţilor corpului gastric au fost confirmate prin CT (fig. 4; fig. 5), fără a se descrie adenopatii sau formaţiuni focale hepatice. Nu se detectează adenopatii mediastinale.

                               Figura 4                                                                                                         Figura 5

Rezultatul anatomopatologic a evidenţiat limfom gastric cu grad redus de malignitate, iar consultul oncologic a opinat pentru tratament chimioterapic asociat cu cura de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori. Fiind vorba de un limfom de tip MALT cu grad redus de malignitate, ne explicăm lipsa adenopatiilor şi a determinărilor secundare. Sub tratament chimioterapic se constată regresia proliferării limfomatoase de la nivelul corpului gastric.

Discuții.

Ultrasonografia abdominală are acurateţe crescută (82.2%) în identificarea neoplaziilor gastrointestinale la pacienţii care nu au simptomatologie tipică care să orienteze localizarea neoplaziei (Martínez-Ares D, 2009). Deşi nu există trăsături ultrasonografice specifice unui tip histologic al cancerului gastric, hipoeceogenitatea marcată a pereţilor îngroşaţi (Okanobu H, 2003), ca şi compresibilitatea tumorilor la aplicarea unei presiuni cu transductorul (Fujii Y, 2008) pot orienta diagnosticul spre limfom. Certitudinea diagnosticului se obţine pe examenul histopatologic, necesitând studii de imunohistochimie. Stadializarea şi monitorizarea acestor pacienţi se face prin endoscopie, ecoendoscopie şi biopsii multiple.

Referinţe

1. Fujii Y, Taniguchi N, Koibuchi H, Yasuda Y, Nagai H. Compressibility of gastrointestinal tract tumors during transabdominal sonographic examination: a clue to the diagnosis of gastrointestinal lymphoma. J Clin Ultrasound. 2008;36(2):59-62
2. Martinez-Ares D, Aguirre PA, López JY, Barrenechea IM, Cadilla JM, Martinez DR, Peral AP. Sensitivity of ultrasonography for gastric cancer diagnosis in symptomatic patients. Dig Dis Sci. 2009;54(6):1257-64.
3. Okanobu H, Hata J, Haruma K, Hara M, Nakamura K, Tanaka S, Chayama K. Giant gastric folds: differential diagnosis at US. Radiology. 2003 Mar;226(3):686-90.